museumlab

museumlab

Laborator de muzeografie și educație muzeală

10-18 octombrie 2026, la Atelierul de creativitate

 

În perioada 10–18 octombrie 2026, Muzeul Național al Țăranului Român organizează, la Atelierul de creativitate, museumlab – Laborator de muzeografie și educație muzeală, o serie de ateliere, workshopuri și sesiuni de lucru dedicate copiilor, adolescenților, familiilor, educatorilor, învățătorilor și specialiștilor din muzee.

Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Experimentând cu trecutul. 120 de ani de patrimoniu și reinventare”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Programul propune forme de explorare și interpretare a patrimoniului prin povești, joc, obiecte, teatru de umbre și exerciții de educație muzeală.

PROGRAM

Ateliere și coordonatori

Sâmbătă, 10 octombrie, ora 10.30

„De poveste – Despre Timp, calendar și cireșe”

Cu Raluca Minoiu, educator muzeal și storyteller

Atelier pentru familii cu copii cu vârsta de peste 7 ani

Durata: 1 oră și 30 de minute

La noi în muzeu există o sală numită Timp. Ei, da, cum să „prinzi” Timpul în obiecte și povești, pe pereți sau în cutiuțe? Uite așa! În mijlocul cămăruței cu Timp avem o masă luuuuungă, cât un an, în care fiecare lună se arată după viața țăranilor de demult. Ba cu ger, ba cu cireșe.

Am găsit și o poveste* minunată, pe potriva mesei, în care aceeași lună ba-i mumă pentru unii, ba-i ciumă pentru alții. Descâlcim timpul și povestea, apoi mergem în atelier și desenăm cea mai frumoasă lună din an, ba chiar un calendar al familiei, după viața noastră de acum. Sau după cum visăm: timpul odihnei, timpul cititului, timpul frământatului (aluatului sau gândurilor!?), timpul gâdilatului ...

*Mamă bogată, mamă sărmană, Grecia

Participarea se face numai cu înscriere, până la 8 octombrie. Locurile sunt limitate. La înscriere, vă rugăm să precizați și numărul de participanți.

Înscrieri: atelieruldecreativitate@gmail.com

Duminică, 11 octombrie, ora 11.00–12.30/13.00

„Cine a ronțăit de aici?” – atelier de lut

Cu Ana Petrovici-Popescu, artist plastic

Atelier pentru copii cu vârsta între 7 și 9 ani

Durata: 1 oră și 30 de minute – 2 ore

Cum arată dihania care mestecă perne, ciupește din ulcioare și farfurii, roade pe la încheieturi hainele de sărbătoare, scoate ochiurile covoarelor, dă bobârnace cănițelor de sticlă și o uită sfinții stând pe fiecare scaun din muzeu? Probabil o vom găsi rânjind în ultima camera din muzeu, întinsă ca o cocă în soare cu mâinile sub cap pe vreo masă sau sprijinindu-și spinarea de perete. Misterioasa lighioană va fi scărpinată și modelată în lut și chip după un scurt periplu prin muzeu.

Participarea se face numai cu înscriere, până la 8 octombrie.

Înscrieri: atelieruldecreativitate@gmail.com

Vineri, 16 octombrie, ora 14.00–16.00

„Obiecte în lumină, poveștile din umbră”

Cu Beatrice Iordan, educator muzeal și regizor/actor păpușar

Workshop de teatru de umbre dedicat specialiștilor din muzee – educatori muzeali –, educatorilor și învățătorilor.

Desfășurarea workshopului:

Pornind de la o scurtă vizită în muzeu, ne vom alege un obiect din cadrul expoziției permanente, pe care îl vom personifica, transformându-l într-un personaj de poveste. Astfel, vom descoperi împreună modalitatea prin care un obiect oarecare poate deveni elementul central al unei piese de teatru de umbre.

Participanții vor afla ce este teatrul de umbre, când și unde a apărut. Vor fi prezentate două legende care vorbesc despre începuturile teatrului de umbre.

Vom face o scurtă incursiune în tehnica teatrului de umbre, de la modalitățile tradiționale de realizare a siluetelor până la noile tehnici de realizare.

Vom explora modalități de adaptare a patrimoniului material și imaterial specific fiecărui muzeu în scurte scenete de teatru de umbre.

De asemenea, vom discuta despre modalități de adaptare a materialului din programa școlară, astfel încât acesta să poată fi transmis elevilor cu ajutorul teatrului de umbre, în cazul învățătorilor și educatorilor.

Vom realiza scenariul și siluetele pornind de la obiectul ales inițial în cadrul vizitei în expoziția permanentă.

La final, vom reprezenta, la panoul de umbre, poveștile create în cadrul workshopului.

Număr de participanți: 15

Înscrieri: pe WhatsApp, la numărul 0723 471 600

Duminică, 18 octombrie, ora 11.00–13.00

„Dragi vizitatoare și vizitatori din viitor”: Jurnalul meu de muzeu!

Cu Catrinel Rădoi, muzeograf, și Mihnea Bâlici, invitat

Atelier pentru copii și adolescenți cu vârsta între 12 și 17 ani

Încheiem săptămâna în care experimentăm trecutul și sărbătorim 120 de ani la MNȚR cu câte un jurnal făcut de fiecare dintre noi.

Ce am pune pe paginile lui despre muzeu și despre viețile noastre de zi cu zi? Și ce ar putea afla, răsfoindu-l, cei care vor veni în vizită peste încă 120 de ani?

Pornim într-un tur al muzeului și căutăm obiecte pe care le folosim și astăzi, chiar dacă între timp și-au schimbat înfățișarea. Cu ideile adunate, intrăm în sala de clasă a satului. Ne imaginăm cum era să mergi la școală acum mai bine de 50 de ani și, cu hârtie și foarfecă, pregătim paginile jurnalului.

În sala de ateliere, fiecare participant va scrie și va desena ceea ce a descoperit, apoi își va decora jurnalul cu abțibilduri, fotografii vechi și decupaje.

De această dată ni se alătură și Mihnea Bâlici, doctorand la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai, coordonator a două volume colective și autor al unei plachete de poezie. Mihnea Bâlici ne va arăta cum ar putea suna un jurnal scris în rime.

Fiind o ediție aniversară, pe traseul nostru se vor ascunde și câteva surprize!

Participarea se face numai cu înscriere, până la 8 octombrie.

Înscrieri: atelieruldecreativitate@gmail.com

Sesiuni de lucru cu formatori

17 octombrie 2026

Sesiune-laborator de muzeografie și educație muzeală

Gazdă: Muzeul Național al Țăranului Român / Secția Educație muzeală

Spațiu de desfășurare: Atelierul de Creativitate

Despre:

Museumlab – Laborator de muzeografie și educație muzeală, parte a proiectului Experimentând cu trecutul. 120 de ani de patrimoniu și reinventare, realizat de Muzeul Național al Țăranului Român, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, și-a propus să inițieze timp de o săptămână o serie de workshopuri ce abordează două direcții de explorare printr-o perspectivă interdisciplinară, având ca metodă de lucru în practica atelierelor de creativitate și a proiectelor expoziționale / muzeografice dezvoltarea procesului de creație prin stimularea inovației, a învățării informale și a comunicării alternative.

Museumlab invită șase formatori din domenii diferite și cu preocupări interdisciplinare în interpretarea patrimoniului și a procesului de educație muzeală să contureze posibile răspunsuri și formule alternative la interogațiile atât de prezente în dezbaterile comunității muzeale: Cum privim, cum interpretăm? Ce descoperim în muzeu și al cui e muzeul?

Iulia Iordan, Cristina Toma, Lila Passima, Raluca Minoiu, Beatrice Iordan și Ilinca Pop Gălățeanu vor aduce o serie de reflecții și priviri dinăuntrul teritoriului explorat – muzeul – înspre metode de practică și comunicare ale acestuia.

Laboratorul de muzeografie și educație muzeală lansează câteva întrebări structurale și provocări care se pot desprinde din proiectele prezentate și dezbătute: cum începem să gândim un proiect, ce instrumentar folosim, ce tip de structură ne alegem, cui ne adresăm, ce întrebări provocăm prin modul de realizare și expresie finală, ce așteptări are publicul de la noi, cum traducem subiectul ales pentru a nu aplatiza discursul muzeal.

Tema principală a laboratorului este bucătăria procesului de creație atât în structura ideatică și practica artistică a  atelierelor de creativitate, cât și în conceptul curatorial și realizarea unor proiecte expoziționale / muzeografice.                       

Formatorii invitați vor prezenta câte un proiect creativ, reprezentativ ca model de bună practică, ancorat în viziunea contemporană asupra interpretării patrimoniului și a creării de noi metode interactive în înțelegerea discursului muzeal. Ca rezultat al procesului dezvoltat în laborator vom realiza un caiet de lucru, instrument de bune practici în activitatea de educație muzeală, care va cuprinde atât modul de practică artistică al educatorilor muzeali, cât și rezultatele prezentărilor și dezbaterilor coordonate de trainerii invitați în cele 6 grupuri de lucru.

Program

Formatori: Iulia Iordan, Cristina Toma, Lila Passima, Raluca Oprea-Minoiu, Beatrice Iordan, Ilinca Pop Gălățeanu

Partea a întâia

10.30–13.30

10.30 – Bun venit! Facem cunoștință cu invitații noștri și muzeele din care vin / spunem câte ceva despre laborator și proces 

10.45 - 11.15 - Raluca Oprea-Minoiu 

11.15–11.30 – Întrebări, discuții despre proces și metode de lucru

11.30–12.00 – Iulia Iordan

12.00–12.15 – Întrebări despre proces și metode de lucru

12.15–12.45 – Beatrice Iordan

12.45–13.00 – Întrebări, discuții despre proces și metode de lucru

13.00–13.30 – Lila Passima

 

Pauză de prânz  13.30–14.00

 

Partea a doua

14.00–17.00

14.00–14.30 – Cristina Toma

14.30–14.45 – Întrebări, discuții despre proces și metode de lucru

14.45–15.15 – Ilinca Pop Gălățeanu

15.15–15.30 – Întrebări, discuții despre proces și metode de lucru

15.30–16.00 – Lila Passima: atelier deschis de comunicare vizuală
16.00–16.30 – Mihnea Mircan

16.15–16.30 – Întrebări, discuții despre proces și metode de lucru

16.45–17.00 – Concluzii, discuții despre viitoare proiecte și practici curatoriale

17.00 – Rămas bun și la o reîntâlnire viitoare!

 

Despre noi:

Iulia Iordan, scriitoare, educator cultural, curator și doctorandă în studii culturale la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Universitatea București

Iulia a studiat filosofia, pedagogia și istoria imaginii, iar în prezent experimentează modalități diverse de a-i implica activ pe copii și tineri în propria lor educație culturală. Lucrează de douăzeci de ani ca educator muzeal, iar în prezent inventează în echipe multidisciplinare proiecte culturale care au ca scop apropierea oamenilor de patrimoniu, filosofie, literatură sau artă contemporană, alături de cele două asociații pe care le-a cofondat, Asociația Da’DeCe (2011) și De Basm. Asociația Scriitorilor pentru Copii și Adolescenți din România (2018). Scrie povești pentru copii din anul 2012, fiind, printre altele, coautoarea volumelor „Nes(u)pusele”, o colecție de povești inspirate de istoria feminină a României (Editura Univers, 2018 și 2019) și autoarea colecției de poezie și filosofie, co-creată alături de 18 adolescenți români din diverse sate și orașe ale țării, „Rămâi cu tine” (Editura Seneca, 2024). Mai multe despre proiectele în care este implicată pe www.asociatiadadece.ro și www.debasm.ro. 

Iulia va prezenta în cadrul laboratorului proiectul "Profil uman", un proiect de educație culturală, conceput și dezvoltat în jurul unor idei și întrebări aflate la intersecția dintre educație, cercetare și artă. „Profil uman” reprezintă, de asemenea, un grup de persoane cu profiluri umane și mirări diferite, alcătuit din opt liceeni și patru specialiști în mediere culturală și orientare profesională în carieră. Împreună, am urmărit pe parcursul câtorva luni cum evoluează întrebări personale sau colective, nu în încercarea de a demonstra ceva anume, ci cu scopul de a ne descoperi puțin mai mult pe noi înșine și între noi. Au rezultat o expoziție complet interactivă și o carte care îndeamnă la reflecție și autoreflecție.

Cristina Toma este directoarea Muzeului Hărților din București și un om pasionat de educația prin cultură. A studiat Istoria Artei, apoi a urmat două masterate, dintre care unul în pedagogie, pentru a înțelege cum se raportează cadrele didactice la patrimoniu. Crede că legătura dintre cultură și educație, în toate formele ei, este esențială pentru un ecosistem educațional și cultural sănătos.

Are peste 12 ani de experiență în lucrul cu publicul din domeniul cultural, pe care o folosește la Muzeul Hărților pentru

a-l face accesibil tuturor. Este formatoare în educație muzeală, co-fondatoare a comunității EduMuz și managerul proiectului Școala la Muzeu, implementat de Fundația AROBS.

În cadrul laboratorului, Cristina va vorbi despre cum pot fi făcute muzeele mai accesibile pentru școli, privind patrimoniul din perspectiva educației formale. Va arăta cum poate programa școlară să fie punctul de plecare pentru activități de educație muzeală, utile atât elevilor, cât și profesorilor, iar ca exemple va prezenta câteva dintre produsele de educație culturală create și folosite la Muzeul Hărților în timpul vizitelor școlare.

Lila Passima este artist vizual și doctorandă în Arte Vizuale la Universitatea Națională de Arte, curator și coordonator al programelor educaționale la Muzeul Național al Țăranului Român.

Începând cu anul 2003, a documentat ca muzeograf cercetări de teren valorificate prin materiale foto-video și caiete etnografice dedicate meșterilor și meșteșugurilor incluse în procesul unei recuperări de urgență și radiografierea contextelor actuale în care acestea se dezvoltă. Din 2009 a inițiat seriile de expoziții și publicații Portret / atelier și Exporimente, concepute pe structura unor eseuri care valorifică prin imagine și discurs vizual obiectul de patrimoniu, obiectul de colecție privată și cel autobiografic, folosind ca instrumente de lucru cercetarea etnografică și artistică.

Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniu, ea abordează cultura vizuală într-o manieră interdisciplinară, preocupată de relațiile dintre imagine și obiect, memorie și text. Expozițiile și publicațiile pe care le-a construit de-a lungul timpului dezvăluie o perspectivă integratoare – în care limbajul vizual se alătură celui etnografic, documentar – și un interes continuu pentru redescoperirea și revitalizarea unui patrimoniu insuficient exploatat și împărtășit. În instalațiile sale, creează o relație dinamică între autoreferențialitate și contextul social, utilizând un limbaj artistic bazat pe memoria afectivă, mitologia personală, arheologia subiectivă și reconstrucții autobiografice. Lucrează cu semne, texte-martor, materii organice și obiecte ready-made. A participat la numeroase expoziții naționale și internaționale, conturând un demers artistic care îmbină cercetarea muzeală, colaborarea interdisciplinară, performance-ul și implicarea activă a publicului.

Lila va ține în cadrul laboratorului un atelier deschis de comunicare vizuală: de la semn de carte la cartea-obiect și va pune în discuție în cadrul vizionării proiectului expozițional Muzeul[in]vizibil. Subiect. Imagine. Obiect. rolul și semnificația imaginii în crearea unui discurs muzeal alternativ prin construcția unei stratigrafii polisemantice.

Raluca Oprea-Minoiu, de formație sociolog, are peste 25 de ani de experiență în dezvoltarea și implementarea de proiecte în domenii precum educația non-formală și cultura, adresându-se unui public divers: copii, tineri, adulți, neurotipici sau neurodivergenți. Este muzeograf în cadrul Compartimentului Creativitate la Muzeul Național al Țăranului Român, dezvoltând activități de educație muzeală. Un loc aparte în activitatea Ralucăi îl ocupă spunerea și folosirea poveștilor tradiționale din întreaga lume în muzee, grădinițe și școli, în cercuri de povestitori, în conferințe și festivaluri, în activități de tip performance, povestea fiind instrumentul prin care crede că lumile vechi se revelează cu valorile și frumosul lor, devin accesibile și semnificative. În cadrul laboratorului, Raluca va încerca să răspundă la câteva întrebări: de ce povești spuse și nu citite, de ce tradiționale și nu de autor, ce a fost înainte: obiectul de patrimoniu sau povestea, unde și cum se spune povestea, și iarăși multe de ce-uri. Va încerca să facă o radiografie a procesului creării unui atelier de educație muzeală, în care povestea tradițională ajută, explică patrimoniul și dă naștere la noi povești, personale, de această dată, în relație cu patrimoniul.

Beatrice Iordan este actor păpușar, cu un masterat în regia spectacolului de animație, și are o vastă experiență în lucrul cu copiii de vârstă mică. A creat și realizat, alături de Compania de teatru Hopa -Trop, pe care o coordonează, spectacole de small size theatre, fiind autoarea a două spectacole incluse în repertoriul Teatrului pentru Copii și Tineret „Luceafărul” din Iași și al Teatrului „Ion Creangă” din București.

În prezent, este educator muzeal în cadrul Compartimentului Creativitate al Muzeului Național al Țăranului Român, unde dezvoltă activități de educație muzeală pentru diverse categorii de public. Este inițiatoarea unor ateliere dedicate seniorilor, adulților și familiilor, propunând modalități de întâlnire cu patrimoniul prin intermediul jocului, al poveștii și al mijloacelor specifice teatrului.

Încă de la începutul activității sale în muzeu, a căutat să stabilească o legătură între public și patrimoniul material și imaterial, folosind limbajul teatrului pentru a facilita o apropiere firească, blândă și jucăușă de obiecte, povești și semnificațiile lor. În cadrul Laboratorului dedicat educatorilor muzeali, Beatrice va explora potențialul teatrului de umbre ca instrument de interpretare și înțelegere a patrimoniului muzeal. Pornind de la specificul fiecărui muzeu, participanții vor descoperi cum pot transforma teatrul de umbre într-un mijloc creativ de mediere culturală și cum își pot construi propriile ateliere de educație muzeală, în care obiectele prind viață, iar poveștile devin experiențe de descoperire și dialog. Laboratorul va include și o analiză a rezultatelor workshopului „Obiecte în lumină, povești din umbră”, în care educatorii muzeali devin principalii actanți ai unui proces creativ ce aduce patrimoniul mai aproape de public.

Ilinca Pop-Gălățianu face parte în calitate de muzeograf din Compartimentul Creativitate al Muzeului Național al Țăranului Român și este asistent universitar în Departamentul Istoria & Teoria arhitecturii și conservarea patrimoniului al UAUIM. 

Ilinca va povesti despre experiența construirii colective a unui program de mediere culturală și educație muzeală pentru un muzeu de arhitectură călător: MuzA, Muzeul de arhitectură din România, un proiect strategic al Ordinului Arhitecților din România derulat de asociația IDEILAGRAM printr-un program pilot de patru ani care se desfășoară în perioada 2026-2029. Curatoare de program alături de Tudor Elian, Ilinca face parte din echipa interdisciplinară a programului pilot coordonată de Ilinca Păun-Constantinescu. MuzA și-a deschis prima stație în iunie 2026, în București, continuându-și traseul la Govora în august și la Brăila în octombrie. În următorii trei ani, muzeul va mai avea opt opriri, ultima dintre ele din nou la București, în 2029.

Mihnea Mircan, curator și invitat al laboratorului nostru, ne va prezenta sintetic câteva proiecte pe care le consideră importante în evoluția practicii sale curatoriale, realizate în diverse contexte instituționale - muzeale sau nu. Ne va vorbi și despre rolul său curent la Fundația Plan B din Cluj, o instituție care îmbină practica muzeală și deschiderea experimentală a unui spațiu de tip kunsthalle.

Încheiem laboratorul cu invitația de a ne reîntâlni și cu promisiunea că vom continua să explorăm și să interpretăm patrimoniul cu aceeași curiozitate, mobilitate și creativitate în găsirea și crearea unor forme alternative de educație muzeală și cercetare muzeografică. Suntem conștienți că pentru un public ale cărui dinamici actuale de cuprindere și procesare a informației culturale are noi raportări la instituția muzeală, muzeul trebuie să producă și să disemineze noi forme de cunoaștere, de interactivitate, să lărgească problematica contextului socio-cultural și să nu își limiteze funcțiile și discursurile la formele depozitare de prezentare ale patrimoniului.

***

Evenimentul este realizat de Muzeul Național al Țăranului Român, în parteneriat cu Academia Română și Universitatea din București.

Material realizat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.